Am mai mers încă o data la Boemie și Piper pentru ca îmi doream sa fie mai bun
Am fost încă o data la cei de la Boemie și Piper, la distanta de 1 luna, pentru a lua un prânz cu colegii, dar mai ales, pentru a mă convinge ca pot fi mai buni decât la prima experiența, pe care o găsiți aici. Fiind vara, am spus ca e și scenariul ideal pentru a le vizita noua terasa.
Aceasta este foarte drăguț amenajată încă de la intrare, dar partea frumoasa este ascunsa în spatele clădirii, unde domina liniștea și muzica ambientala. Plus o fântână micuța decorativa, de unde se aude cum curge apa. Foarte relaxant.
Deasupra sunt niște pergole textile care dau o lumina calda și cozy, mesele sunt de lemn cu un aspect inedit care mi-au plăcut mult, iar canapelele foarte comode. Am apreciat și faptul ca erau prize pe stâlpii din apropierea meselor, ceea ce contribuie la un ambient perfect atât pentru prânz/cina, dar și pentru a lucra din locație.
Cand am ajuns noi, mai era doar o masa de 3 persoane ocupată. Ne-a întâmpinat un ospătar amabil care ne-a condus la terasa din spate, ne-a înmânat meniurile, iar noi am început dezbaterile.
Mâncarea
Am decis sa mergem toți pe supa de sparanghel cu feta (2 calde, una rece), desi mi-ar fi plăcut ca ei să-și aleagă feluri diferite pentru a le încerca. Dar, cum ne-a sunat bine tuturor, am mers uniform. Pentru felul principal, eu am optat inițial pentru ceafa de vita cu legume, iar ceilalți doi pentru burger. Am fost informat ca ceafa de vita nu ar fi recomandata deoarece s-a primit un lot care nu e calitatea scontată. Am apreciat sinceritatea, și am mers pe o salata Caesar. Am mai zis și în postarea trecută, pare simpla, dar nu e chiar așa. Daaaaar, nici asta nu am putut testa, pentru ca nu aveau salata romana. într-un final am ales pulpa de rata cu varza.
Nu am înțeles și nici nu ne-a fost explicat de ce 3 supe au durat aproape jumatate de ora sa fie aduse, mai ales ca locația era aproximativ goală. Probabil pentru a compensa putin, au fost aduse 3 bruschete din partea casei. Îmi pare rău sa spun, dar mai bine nu le aduceau. Au fost 3 bucăți de pâine putin prăjite, cu câte o bucățică de mozzarella și niște feliuțe de roșii care păreau mai mult capete rămase. Fade, fără o frunza de busuioc, un pic de ulei de măsline, nimic…
A mai trecut niște timp în care am lucrat, după care au venit supele. Drăguțe ca și aspect, un verde intens, în mijloc 2 sectiuni de sparanghel, cubulețe feta în mijloc și niște crutoane separat. Au venit conform cererii, 2 calde una rece, doar ca la mine, desi era rece, farfuria era calda ca și cum a stat sub lampa aceea menită sa le mențină calde.
La gust, cel mult ok. Nu de trimis înapoi, dar nici sa mă întorc pentru ea. A mai salvat situația branza feta și bucatile de sparanghel. Sincer, fără elementele astea eu nu mi-am dat seama dacă chiar avea vreun gust anume. Am mai jucat-o din sare și piper, dar nu a ajutat foarte mult.
După ce am terminat, am așteptat alte 20-25′ felurile principale. Iarăși, pentru un prânz și restaurant gol, mi s-a părut foarte mult. Acestea fiind spuse, pe masa au ajuns 2 burgeri cu cartofi prăjiți și sos, și o pulpa de rata cu varza călită și sos de fructe de pădure.
Burgerii au fost ok-ish. Chifla, în mod dubios, era prăjită pe interior, dar rece la exterior. Carnea era bunicică, nimic special, dar mi-a plăcut foarte mult aroma de fum data probabil de cuptorul Josper. În rest, nimic special. Cartofii nu cei mai buni, sunt variante mai faine, atât proaspete cât și congelate; sosul era bun, dar iarăși putin ciudat. Părea un fel de maioneza cu chefir la gust.
Rata mi-a plăcut ca era crocanta la exterior, dar în anumite zone era uscata. Iar rata când e uscata, e un pic dificil de mestecat. Varza nu era rea, dar era foarte acra, iar în combinație cu sosul de fructe care era și el tot un pic acru, mi s-a părut prea mult. Nu rea per total, dar, din păcate, nu aș mai comanda din nou.
într-un final am cerut nota, pentru care am dorit o factura. Din nou a durat mai mult decât aș fi vrut. Pentru 3 persoane, aceasta masa ne-a costat aproape 300 de lei cu tot cu 2 ape mari.
Concluzia
Mi-am dorit tare mult ca a doua mea vizita aici sa fie mult peste prima. Din păcate, nu a fost așa. Sunt aspecte de îmbunătățit și e păcat de investiția masiva atât la interior, cât și la exterior. Asteptarile sunt setate destul de sus atât de ambianta, cât și de eleganta meniului și descrierea preparatelor. Prețurile, de asemenea crează niște standarde, care momentan nu sunt atinse. Nu sunt departe, dar nici unde trebuie. Sunt sigur ca situația se poate îmbunătăți, mai ales dacă accepta feedback-ul constructiv din partea celor ce le calcă pragul.