“Boemie si Piper” – un fusion putin confuz

Reading Time: 8 minutes

Cu pasi timizi, dar hotarati, dam startul review-urilor detaliate a unor locatii din Iasi si nu numai. Inca de la inceput precizez ca singurul criteriu pentru care am ales aceasta locatie pentru a fi prima din serie este doar pura coincidenta intre momentul deciziei de a merge in directia asta cu site-ul si rezervarea cu pricina la Boemie si Piper.

“Boemie si Piper” este o locatie relativ nou deschisa, intr-un spatiu interesant, pe care am simtit-o ca pe o gura de aer proaspat pe scena gastronomica a Iasului. Mi-au făcut pofta apropiati care au fost acolo, pozele arata bine, facute profi, asa ca am decis sa cinam aici cu ocazia unei aniversari in doi.

Branding-ul

Inca de dinainte de contactul fizic cu locatia mi-a atras atenția branding-ul si profilul lor de social media care are un aspect curat, culori ce invita la calm si cu poze profi, cel putin pentru preparate. Logo-ul este de asemenea simplu si elegant, si se potriveste cu paleta si stilul restaurantului.

Am fost un pic confuz de mixul de influente interbelice din descriere, cum ar fi arhaismele de genul “targul Iesilor” si produsele aduse din Italia. Cumva in mintea mea nu se combinau cum trebuie.

Descrierile de pe site-ul lor cu prea multa presiune pe “fine dining”, pentru gustul meu. Exista posibilitatea ca acest aspect sa le limiteze plaja de clienti intr-un mod nedorit. Ma duce cu gandul la preturi exagerate, servicii crispate si un dress code strict, ceea ce veti vedea ca nu e cazul.

Locatia

“Frumusetea vine din interior” se potriveste foarte bine acestei locatii. Desi este o cladire istorica, la exterior pare ca s-a pierdut farmecul, dar, la interior, situatia e complet diferita.

Tot de apreciat este si faptul ca au reusit sa obtina cateva locuri de parcare in fata restaurantului, zona fiind destul de chinuita în acest sens. Intrarea este asemeni brandingului online, primitoare și eleganta.

Odata înăuntru, poti simti deja ca s-au facut investitii majore in locatie cu materiale de calitate, design bine gandit si o paleta de culori ce trimite la calm, eleganta si intimitate. Practic, tot ce e nevoie pentru o cina reușită.

Este un sentiment cozy, parca ai fi invitat in sufrageria unui boier din vremurile apuse. Creativitate, calm și eleganta par a fi “stâlpii” designului interior. Si insonorizarea este buna fiind la demisol si esti “rupt” de galagia de afara. Tot rupt vei fi si de semnalul de la telefon, dar cu totii meritam o pauza.

Tablourile, mobilierul vechi din lemn masiv, scaunele si canapelele sunt calitative; mesele aveau fata de masa, ceea ce e un mare plus în opinia mea și dau o nota chic. Tacamurile se simt ca sunt si ele calitative, din gama Gemeo (Zino) daca retin bine. Pahare la fel, undeva la nivel med-high.

Pentru cupluri/2 persoane nu am reusit sa vad prea multe mese, ceea ce ma face sa cred ca restaurantul se orienteaza pe grupuri / familii de la 4 in sus. Smart move, din anumite puncte de vedere.
Am avut de ales intre o masa de la intrare pe stanga care mi s-a parut lipsita de orice intimitate, fiind culoar între mese, bar și intrare, si alta intr- un separeu de 4 mese unde era prea liniste. Am ales varianta cu linistea.

Fiind 4 mese intr un spatiu relativ mic si fara muzica ambientala (se auzea doar putin din celalalta sectiune de restaurant, desi am vazut o boxa in tavan si in separeul nostru) e putin tricky sa porti o conversatie fara sa ii auzi pe cei din jur sau ei pe tine. Nu e grav, dar se simte.

Meniul are Boemie si Piper, dar si alte 83 de articole

Meniul numara 83 de articole alimentare (fara bauturi), ceea ce, dupa cum era de asteptat, mi se pare exagerat. Dar asta intalnesc la 90% din locatiile din Romania, in mod special. Mai mult pe tema asta intr-un alt articol. Alte tips & tricks despre meniuri, mai gasiti aici

Ca si aspect, merge pe aceeasi tematica de clean look ceea ce il face usor de citit si ii da o nota eleganta/calitativa. Dar in continuare, nu il scuza de numarul mare de preparate. Meniul separat și laminat de ice tea si Josper strica putin nota de clean și eleganta; le-as fi integrat cumva in cel principal, fara sa mai fie INCA 2 pagini separate.

Meniul de vinuri am văzut ca include cam 80% vinuri românești, iar restul etichete de Spania și Franța. Mi-a plăcut.

Cina in sine

Am luat loc in separeu, ospatarita a venit repede cu meniurile, dupa care a revenit la aproximativ 10 minute pentru comanda. Avand in vedere ca e un meniu destul de vast, consider ca e timpul foarte potrivit pentru a face alegerile.

Pentru bauturi am optat pentru o apa (cineva trebuia sa conduca înapoi) si un Hugo. Ca si alti clienti, si eu consider ca apa e foarte scumpa la 18 lei, dar se pare ca devine o norma în restaurante. Cocktailul foarte bun, intr-un pahar frumos, mare, doar laude la adresa lui.

Revenind la meniu/mancare…meniul incepe cu salate, ceea ce e interesant. Sunau bine, dar nimic deosebit de majoritatea salatelor pe care le gasiti in general. Poate le voi incerca la urmatoarea vizita.

Apoi niște aperitive care nu m-au atras în mod special inafara de cele pe care le-am comandat. La ciorbe și supe am “ochit” câteva de încercat la următoarea vizita. La felurile principale o varietate destul de mare, și apreciez ca se menționează la paste ca sunt făcute în locație, desi intr-o postare pe Facebook este pozată “cămara” cu produsele aduse din Italia (multe paste) și este precizat ca sunt “ce alimente folosim pentru a crea delicii în farfurie”. Totuși, după ce am mâncat, cred ca sunt făcute proaspete.

Aperitivele

Ei le numesc “gustarele” si nu as avea nimic impotriva daca nu as fi vazut si gramajele. Multe sunt la 300g+, ceea ce mie mi se pare prea mult pentru un aperitiv. Sa explic si de ce: comandand un aperitiv de 300g+ umbreste putin din dorinta si bucuria de a astepta felul principal. Mai mult de atat, daca esti genul de persoana care comanda felul principal dupa ce a mancat aperitivul, e foarte posibil sa nu mai doresti sau sa comanzi ceva de impartit. Iar asta este si in dezavantajul financiar a restaurantului.

Desertul si niste eventuale bauturi extra pur si simplu nu mai au loc, in opinia mea. Eu le-as recomanda sa scadă la gramaje și sa crească la creativitate. Garantez succesul.

Am comandat carpaccio de vita cu rucola și parmesan pentru ca e un tip de preparat apreciat de mine si “Toate panzele sus” (caracatita cu cartofi) pentru ca suna interesant combinatia.

La carpaccio am fost putin dezamagit de carne intrucat am primit ceea ce păreau a fi felii subțiri de bresaola. Eu ma asteptam la felii crude de carne foarte subtiri cu elementele aferente (ca in poza de mai jos). Dar foarte bun sosul ce a venit cu carnea si evident parmesanul si rucola.

La “Toate panzele sus” mi s-a parut foarte mult cantitativ, mai ales pe partea de cartofi. Nu cred ca ar avea nimeni nimic impotriva sa scadem cantitatea de cartofi (chiar si la 60/40 proportie cu cantitatea de caracatita din portie) si sa adaugam un sos care sa le lege, pentru ca pareau putin…dezbinate intre ele.

Toate panzele sus

Felurile principale

Aici oscilam intre 2-3 optiuni care sunau mai interesant, dar am zis sa intreb ce ar recomanda ei. S-au recomandat Pastele Campenesti cu muschi de vita si cele cu ton. Dupa cum ni s-a transmis, pastele sunt foarte apreciate in aceasta locatie, semnificativ peste rissotto, de exemplu.

Mancarea a venit in aproximativ 10-12 minute, ceea ce este mai mult decat decent. Aici iarasi am avut o mica dezamagire: citind “muschi de vita” ma asteptam iarasi la niste bucati de muschi de vita, asemeni pozei de mai jos. Pastele erau gatite bine, al dente, cu un sos foarte bun care le lega, niste ierburi (cred ca am identificat patrunjel si busuioc) si niste extra parmesan langa. Se simte ca nu sunt paste comune, ieftine, deci thumbs up. În schimb, inexistenta aroma de trufe, desi era precizat în ingrediente.

In schimb, cele cu ton erau undeva la vreo 2 minute pana sa fie al dente. Mai pe scurt, cam crude. Am incercat unele mai de dedesupt stiind ca se mai gatesc inca, fiind fierbinti, dar fara succes. Destul de bune la gust, desi maslinele verzi se simteau semnificativ mai mult decat tonul.

Paste cu ton

Am asteptat sa revina cineva pentru feedback, dar nu s-a intamplat, prin urmare am mers dupa ospatarita si am cerut o alta portie, pentru ca nu se puteau manca. Au fost schimbate fara nici o problema, ceea ce am apreciat. Intr-adevar a stricat un pic atmosfera, eu avand mancare, iar partenera nu, dar se mai intampla.

Pastele au venit repede, poate 8-9 minute, dar mi s-a parut un pic ciudat ca nu a mai venit ospatarita de aici incolo, ci un domn care parea putin tensionat. Poate avea o zi proasta, poate era dezamagit ca s-a gresit la mancare. Nu-i nimic, s-a intamplat si in locuri mai premium. De data aceasta pastele au fost gatite perfect si ne-am bucurat de finalul cinei.

Un alt aspect putin neplăcut este ca pe tot parcursul cinei au trecut persoane care cărau diverse chestii intr-o incapere alaturata. Unele mai voluminoase, altele nu. Nu e grav, dar intr-un spatiu atat de intim si boem, ia un pic din stare.

Am văzut niște deserturi atât în meniu, cât și în vitrina de la intrare, însă au fost 2 motive pentru care nu le-am încercat: eram deja plini, mâncarea fiind sățioasă ; erau destul de banale la o prima vedere, dar posibil sa fiu surprins de gust. Cu siguranță le voi acorda o șansă cu următoarea vizita.

Concluzie

Pe final am fost si la toaleta, deoarece consider ca se pot interpreta o multitudine de lucruri de aici despre locatie. Totul curat, frumos mirositor, mobilier in tema cu locatia, 10/10.

Am cerut si nota care a fost 200+ lei. S-a acordat un discount de 10% pentru neplacerea cu pastele, ceea ce am apreciat.

Boemie & Piper este o locatie care are potential sa devina un restaurant de referinta, daca face mici ajustari. Desi preturile nu sunt exagerate, tot se situeaza undeva in zona med-high. Cred ca aici sunt persoane care calatoresc destul de mult si au experienta in a cina in diverse locuri.

O scurtare a meniului, atentie mai sporita la detaliile din farfurie și la ambianta plus o directie mai clara a identitatii culinare ar fi de mare folos.

Cu siguranta voi mai reveni pentru a incerca si alte optiuni din meniu care sunt tentante, cum ar fi o salata Caesar (desi pare simplu, putini o nimeresc), o supa de peste, un risotto si ceva de la Josper. Cred ca locatiile concurente se situeaza in zona Krud, Casa Lupu, Trai si poate chiar Oscar.

Le vom face si lor o vizita si, de ce nu, o comparatie head-to head.

Pana atunci, ne vedem în locația următoare…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *